Epoca Pasoptista (1830-1860)

1.Mâncarea

în acea perioada arta culinară cerea mai multă pricepere si răbdare.Masa nereprezentând un moment grăbit ,era privită drept unul din mijloacele de a te respecta pe tine insuţi şi pe ceilalţi,reţetele îndemnându-te la bulimie.

În această perioadă apare prima carte de bucate cu 200 de reţete cercate,prăjituri şi alte trebi gospodăreşti,apărută la Iaşi în 1841,la Cantora Foii Săteşti,ai caror autori (boeri de rang) se disimulează sub iniţialele K.M si C.N (Mihail Kogălniceanu şi Costache Negruzzi).Câteva delicatese:doba, friganele, festic, felegean, gugoase, meridon, posmagi, trahana, tocmagi, zalatina… “Iei cartofe cate voiesti, le curati de coaja, le speli bine si le dai pe razatoare intr-o covata cu apa…” sau “Ferbi perjile” s-apoi “ sa iei jumatate oca zmeura sa o ferbi bine; sa torni peste dansa o litra apa calda si sa sada la racoare pan’a doua zi”. Poftă (de lectură) bună!

2Moda

Moda este caracterizată de creşterea volumului rochiilor la femei susţinute de jupă,iar in cazul bărbaţilor vesta , haina şi pantalonii asortaţi marcheză inceputul constumului de afaceri.

Anul 1851 a marcat naşterea rochiilor victoriene:(activista Lobby Miller a adoptat ) pantalonii largi,dar strâmţi la glezne , cu o fusta sau rochie scurta şi vestă stilul fiind denumit de către presă : costum de gafă, un subiect de batjocură pentru ei.Nu au lipsit nici pălăriile înalte, un accesoriu care nu-i putea lipsi unei ţinute formale (Jubenu :)) )

3Presa

STOP STOP STOP :D Tocmai am descoperit ce bun e laptele cu Fanta de portocale :x ! :))

Anul 1840 a debutat cu un eveniment de o deosebită importanţă pentru evoluţia ulterioară a limbii şi literaturii române:la 30 ghernarie M. Kogalniceanu semna la Iaşi cunoscuta ,,introducţiune,, a revistei Dacia Literară.El deschide articolul program prin elogierea predecesorilor : Dl Racocea (1817), dl Z Carcalechi (1821) şi I. Eliad (1827). Articolul program avea 4 capitole care mai apoi au devenit structura revistei.(Întemeiera spiritului critic în literatura română pe principiul estetic,Afirmarea idealului de realizare a unităţii limbii şi literaturii româneşti,Combaterea imitaţilor şi traducerilor mediocre,Promovarea unei literaturi originale.)
La 1 iunie 1829 apar la Iaşi Albina Românească, iar apoi Curierul Românesc.Apoi au aparut şi in alte provincii ale Daciei reviste precum , in Valahia : Muzeul national, Gazeta teatrului , Curiozul,Romania , Pământeanul,Mozaicul,Curierul de ambe sexe ,Vestitorul Bisericesc,Cantorul de avis.In Moldova:Alăuta Românească,Foaia Sătească,Oziris.In Ardeal:Foaia Duminicii,Gazeta de Transilvania,Foaia inimii.

4.Literatura

"Văd poeţi ce-au scris o limbă, ca un fagure de miere

Cichindeal gură de aur, Mumulean glas cu durere,

Prale firea cea întoarsă, Daniil cel trist şi mic,

Văcărescu cântând dulce a iubirii primăvară,

Cantemir croind la planuri din cuţite şi pahară

Beldiman vestind în stihuri pe războiul inimic

.Liră de argint, Sihleanu - Donici cuib de-nţelepciune,

Care, cum rar se întâmplă, ca să mediteze pune

Urechile ce-s prea lunge ori coarnele de la cerb;

Unde-i boul lui cuminte, unde-i vulpea diplomată?

S-au dus toţi, s-au dus cu toate pe o cale nenturnată

.S-au dus Pann, fiul Pepelei, cel isteţ ca un proverb.

Eliad zidea din visuri şi din basme seculare

Bolliac cânta iubagul ş-a lui lanţuri de aramă;

L-ale ţării flamuri negre Cârlova oştirea cheamă,

Şi ca Byron, treaz de vântul cel sălbatic al durerii,
Palid stinge- Alexandrescu sânta candel-a sperării,
Descifrând eternitatea din ruina unui an.
Şi astfel Bolintineanu începu cântecul său.
Mureşan scutură lanţul cu-a lui voce ruginită,
Rumpe coarde de aramă cu o mână amorţită,
Cheamă piatra să învie ca şi miticul poet,
Smulge munţilor durerea, brazilor destinul spune,
.Iar Negruzzi şterge colbul de pe cronice bătrâne,
Căci pe mucedele pagini stau domniilor române,
Scrise de mâna cea veche a-nvăţaţilor mireni
.Ş-acel rege-al poeziei, vecinic tânăr şi ferice,
Ce din frunze îţi doineşte, ce cu fluierul îţi zice,
Ce cu basmul povesteşte - veselul Alecsandri" (M.Eminescu)

M-am gândit că astfel aş putea să-mi revizuiesc cunoştinţele despre paşopt şi să le impartaşesc cu voi.. Consider ca acesta este un minim necesar de ştiut despre această perioadă promotare a literaturii româneşti .Dat fiind faptul că e o zi prea frumoasă de primăvară pentru a mi-o petrece in casă inchei această postare cu un To be continued.. :p