miercuri, 15 aprilie 2009

Vine furtuna in mintea mea iar eu alerg spre ea..


* I was never faithful and I was never one to trust,I was never loyal ,except to my own pleasure zone,I was never grateful,that's why I spend my days alone..I'm forever black-eyed,a product of a broken home*

el spune: de azi fericirea ti-o faci singura

ea: plange.. şi nu înţelege exact ce vrea el să-i spună.A fost lasată singură şi neştiind ce să mai facă in disperarea ei , după o îndelungată reflectare asupra vorbelor lui hotărăşte să facă ce i-a spus iubitul ei ultima oară.Ea, încă plânge.. iar obrazul ei asemenea unei anemone sângerii incepe sa pălească,iar în umbra copacilor imenşi din pădurea prin care alerga de crunta ei soartă şi de banalităţile care aveau s-o cuprindă odată cu stingerea luceafarului vieţii sale şi înegrirea bolţii cereşti a sufletului ei ,părea o jună proaspăt dezgropată.Doar suspinele melodioase ce-i ieşeau din cele mai adânci prăpastii ale sufletului ei ii dădeau certitudinea ca incă există.Suspina ,plângea şi alerga..îşi pierdea încet cumpătul ,în loc să ajungă la un final de drum , la o concluzie , la un inţeles plauzibil al spuselor lui.

Se împiedică în rădăcina şerpuitoare al unui stejar mult prea gros să pară unul feeric , cade şi-şi îndreaptă privirea asupra lui, iar acesta părea demonic de urât.Ea plângea, iar stejarul işi încreţi puţin un rând de scoarţă râzând dispreţuitor asupra ei..Pentru prima oară fata işi recăpătă privirea scrutătoare şi observă că ceea ce ţine o veşnicie devine urât,diabolic şi oricat de neprihănit ar fi fost la început, timpul şi nu numai ,îl murdăreşte. Şi-şi observă prima greşeală din relaţia lor. A cultivat şi s-a concentrat asupra unui singur sentiment vrând să-l facă etern, uitând că există şi alte amănunte care fac fericiţi doi copii invăluiţi în jocul lor.Şi regretă ca nu a injectat si alte sentimente aducătoare de fericire în aceea rana facută de aceea dragoste mare , acum pierdută.

Dacă aceşti copaci atât de bătrâni încât stau să cadă-iubirea aceasta eternă-ar fi dezrădacinaţi-am înceta s-o intreţinem- am putea planta în locul lor alţii mult mai puternici - exista o probabilitate de 90% ca sufletul să fie învăluit de o dragoste nativă,spontană şi teneră .

S-a ridicat de pe jos şi s-a rezemat de trunchiul acestui stejar.O lacrimă tristă udă o frunză imensă a acelui stejar şi o ingălbeni.. În nebunia ei , fata văzu frunza drept chipul iubitului ei şi mai picură pe ea doua lacrimi simetrice faţă de nervul principal al frunzei şi le văzu curate asemenea ochiilor iubitului ei. Începu să vorbească cu frunza , întrebând-o unde i-a greşit şi dacă ar putea primi o şansă pentru a-şi îndrepta greşelile. Dar ea nu i-a răspuns niciodată.. Iar fata incă stă sub acel stejar aşteptând un răspuns.. Asta dacă nu i s-a descompus trupul înainte să se descompună frunza..

(Bine-nţeles metaforic vorbind , descompunerea reprezentând o scânteie de maturitate care probabil ar fi pălit-o pe fată în urma acestei drame.Nu de alta, dar nu mi-aş dori moartea nici in poveştile mele cele mai dramatice :)) )

Aşadar şi-n concluzie orice lucru material care ne-ar produce o bucurie la fel de mare ca una produsa de o persoana, nu va ţine atât de mult ca ceea de-a doua bucurie, căci lucrurile apar şi dispar , dar o persoană este un ,,lucru,, ca să nu zic chestie prea complexa şi ar putea fi întotdeauna în stare să ne producă un amalgam de bucurii.. So, aveţi grija de prietenia pe care v-o faceţi cadou voi inşivă..Surprindeţi-vă mereu persoana iubită si nu incercaţi s-o schimbaţi sau s-o părăsiţi pentru lucruri materiale >:D<

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu